O scrisoare din vremuri de mult apuse :), pe când aplicam pentru selecție la un schimb de tineri. Enjoy!
Măria Voastrî Doamnilor șî Domnilor di la divan,
Cu priliejul prișinuit di cartea trimeasî pi întindirea țării, am îndrăznit șî io, păcătoasa di mini, a mă buluși, umăr la umăr cu alte acia di-o vârstă șî di-un niam cu mini sî vă zâc di ci-aș trieci io hotaru țărișoarii noastri.
Sî ni hii cu iertășiune iemoțiile, dară noi vă zâcim așe cum scrii în ghiata inima noastrî cî viața aiasta nu triebi trăitî cu lăcrime șî suspinuri, ci apâi trabi sî știi sî-i mai șî zânghești în fatzî, cî vriemia trieci, șî-apăi noi triecim odatî cu dânsa, șî când ti țâne bota ceia di alun pi picioari, nu ti mai poțî tu hilizî cum ti hiliziăi odata...
Ș-ar mai hi ieli multi di poviestit, d-apoi darâ dacî stai tătă vietzâșoara ta șa-i citi, tot n-ară hi așa di ghini cum zâci, așa cî io vă zâc de-acilea, di la Cietatia Sușevii sî hiți sănătoș șî frumoș ca niști păpșăli, șî s-aveț galbini în pungi șî sănătati-n inimioarili așelea mari.
Cu pliecășiuni șî sientiment di-așilea putiernic,
tovarășa măriilor voastri,
Sînziana
P.S. Dacă ați ajuns până aici, înseamnă că ați reușit să rezistați rândurilor de mai sus, sper că fără prea mulți nervi și cu un zâmbet pe buze. Știu să vorbesc și corect românește, dacă e cazul, dar uneori e frumos să ne mai aducem aminte și de vremurile de odinioară.
Cu stimă și respect, (că așa se cade)
Sînziana Rașca
2 comentarii:
frumos, frumos! n-as putea sa scriu asa nici daca ma platesti. de fapt, n-as putea scrie nici neaos olteneste... ce faci? te-ai intors? pe cand un Bucuresti?
tot Moldova, draga mea :) Chiar la tine ma gandeam in seara asta, si la "datoria" de-a iesi la povesti cu tine si cu fetele. Am ajuns iarasi prin Romania, unde ma lupt cu morile de vant din facultate. Bucuresti nu stiu cand... sper cat de curand, ca mi-e dor de voi, dar sa stiti ca va astept la Oradea :P am unde va caza, din fericire :D
Trimiteţi un comentariu